Slabiciunile dintotdeauna ale statului roman vor fi puse in carca celor aflati la butoane Interviu



Primul pacient purtator al coronavirusului care a blocat China si a inchis orase intregi din Italia a fost confirmat in Romania, la capatul unei zile in care televiziunile s-au intrecut in imagini ale panicii: romanii iau cu asalt supermarketurile si isi fac provizii pentru zile apocaliptice. Care sunt efectele isteriei colective si unde devin ele toxice?

L-am intrebat pe prof. univ. dr. Dumitru Bortun, de la SNSPA, specialist in comunicare, cum se vede isteria colectiva si contagiunea fricii si la ce duce neincrederea in institutii.

Au fost cateva stiri, unele insistent intretinute si mentinute pe ecrane, ca bucurestenii golesc rafturile magazinelor, de teama coronavirusului. Unde e de gasit isteria, la oamenii care cumpara conserve si faina pentru eventualitatea unei epidemii care ii obliga la izolare, la institutiile de presa care dau amploare unor astfel de lucruri, la autoritati?

Exagerarea cu „isteria” apartine strategiilor de vanzare ale televiziunilor respective. La asta a dus marketizarea presei: goana dupa audienta e similara cu goana dupa clienti din departamentele de vanzari.

Exista o ingrijorare, dar nu putem vorbi de isterie, daca respectam adevarul.

Care sunt cauzele panicii, mai intai? Pentru ca in joc e si un soi de anxietate sociala.

Asa este, ati sesizat bine. Mesajele inselatoare au succes pe fundalul unei anxietati generalizate si al lipsei de incredere in institutii. In tarile in care functioneaza „contractul social”, acel legamant sfant intre guvernanti si guvernati, nu se instaleaza haosul.

Chiar si in Italia, daca observam mai atent imaginile care ne parvin de-acolo, vom vedea ca cei mai speriati sunt imigranti, oameni care vin din tari in care nu exista o traditie a increderii in stat.

E aceasta panica benefica, poate fi asa, in sensul ca mobilizeaza, sau e eminamente nociva? Ce inseamna, de fapt, o astfel de spaima colectiva, care e mecanismul ei?

Mecanismul e simplu: celebra „contagiune” pe care Gustave le Bon o considera o trasatura definitorie a multimilor. Tot din „Psihologia multimilor” a lui le Bon stim ca acestea sunt irationale, spre deosebire de individ, care analizeaza critic orice informatie.

O ingrijorare insotita de vigilenta e buna, dar panica nu: ea blocheaza ratiunea si diminueaza drastic sansele unor decizii corecte. Sa speram ca panica nu se va instala in randurile decidentilor.

Amenintarea aceasta a bolii pe care o resimt oamenii se pliaza si pe un context politic vulnerabil. Avem un Guvern interimar, care nu poate emite ordonante de urgenta si perspectivele de stabilitate politica nu sunt optimiste. Cum arata din punctul de vedere al autoritatii comunicarea de criza? De ce nu reusesc autoritatile sa le transmita oamenilor incredere?

Din perspectiva comunicarii, autoritatile noastre nu au gestionat niciodata corect o criza. La orice nivel – local, judetean, departamental sau guvernamental -, este evidenta lipsa pregatirii pentru gestionarea crizelor. Si e de mirare, daca plecam de la faptul ca firmele se pregatesc pentru comunicarea in situatii de criza. Numai eu am tinut, in ultimii 25 de ani, zeci de training-uri pe tema asta; colegii mei din ARRP, la fel. Dar pentru companii, nu pentru institutiile statului. Nu vi se pare ciudat?!

Ma intereseaza si cine capitalizeaza politic aceasta frica si aceasta polarizare sociala. Vedeti vreun actor politic sau geopolitic care sa faca asta?

Deocamdata nu vad un actor politic care sa capitalizeze frica, dar daca se va ajunge la o panica generala sau chiar la o isterie reala, vor fi avantajate formatiunile aflate in acel moment in Opozitie.

Slabiciunile dintotdeauna ale statului roman vor fi puse in carca celor aflati la butoane – fie la guvernare, fie la conducerea primariilor. In ceea ce priveste un actor geopolitic, mi se pare ca Rusia si America sunt cel mai putin afectate economic, financiar, politic si geo-strategic. Asadar, vor capitaliza…

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.





Source link

Mariana Lukic

Marianne lucrează de mai mulți ani, pe lângă ocupația profesională la conservarea tradiției și culturii românești [valah] a moștenirii în planurile din nord-estul și sud-estul Serbiei